Memoriile regelui Carol I semnalează faptul că acesta cunoștea istoria domniei lui Mihai Viteazul. Datorită relațiilor sale cu țara de origine, Germania, și cu aliata acesteia, Austro-Ungaria, nu ni-l putem imagina totuși cultivând în public modelul voievodului unificator. Nu același lucru se poate spune despre nepotul și succesorul său, regele Ferdinand I. Participarea României la Primul Război Mondial și scopul unirii Transilvaniei cu România au făcut din Mihai Viteazul eroul exemplar al românilor. S-a adăugat faptul că la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională s-a desfășurat în efemera, dar memorabila capitală a lui Mihai Viteazul, Alba Iulia. Întorcându-se după vizita făcută trupelor române combatante pe frontul de pe Tisa, între cele câteva orașe vizitate, monarhul a inclus Alba Iulia. La 30 mai 1919, automobilul care îi aducea pe regele Ferdinand și pe regina Maria, trecând prin cele trei porți vestice, și-a făcut intrarea în Cetate. Suveranii au vizitat Sala Unirii și au asistat la desfășurarea unui cortegiu folcloric menit să-i familiarizeze cu portul, obiceiurile și sentimentele noilor supuși.

Următoarea prezență a familiei regale la Alba Iulia a avut loc la 27 aprilie 1921, când regele și regina au vizitat șantierul bisericii încoronării. Dar ora lor astrală în acest oraș s-a desfășurat la 15 octombrie 1922, constând în încoronarea însăși, care se va bucura însă de o tratare aparte în această înșiruire de relatări și imagini.

Opt ani mai târziu, devenit prim-ministru, Iuliu Maniu a preluat răspunderea organizării serbărilor naționale prilejuite de împlinirea unui deceniu de la Unire. Cel care ar fi trebuit să se bucure și acum de recunoștința națiunii pentru evenimentele perioadei 1916-1919, regele Ferdinand, murise cu doi ani în urmă.

S-a încercat compensarea lipsei defunctului suveran printr-o reprezentare consistentă a Casei Regale. În dimineața zilei de 20 mai 1929 au coborât din trenul regal în gara Alba Iulia regele Mihai I, care nu împlinise opt ani la data serbărilor, regina mamă Elena, regina Maria a Iugoslaviei, fostă principesă a României, principele Nicolae și principesa Ileana. De departe, cea mai distinsă reprezentantă a Casei Regale la serbări era regina Maria.

Instalat pe Tron la 8 iunie 1930, Carol al II-lea i-a acordat fiului său, pe care tocmai îl detronase, titlul compensatoriu de mare voievod de Alba Iulia. Deși această creație protocolară nu s-a păstrat în uzanțele Casei Regale a României, mai târziu, regele Mihai nu a uitat că numele său a fost asociat cu cel al orașului Unirii.

Serbările Unirii au purtat întotdeauna amprenta regimului politic sub care s-au desfășurat. Cele de la 1 decembrie 1939 au avut marca cultului personalității regelui Carol al II-lea și a războiului mondial care izbucnise de trei luni.

A urmat un îngheț în legătura Casei Regale cu Alba Iulia. Al Doilea Război Mondial a fost urmat de impunerea în țară a regimului comunist. După așa-zisa abdicare a regelui Mihai, la 30 decembre 1947, el a fost supus unui complot al uitării, încât, după ani, adulții neinformați și copiii nu știau dacă regele mai este în viață.

Dezghețul s-a produs abia după 1989, dar treptat și anevoios. Prima reprezentantă a Casei Regale care a vizitat Alba Iulia, în 1994, a fost regina Ana. Ea a fost primită atunci de Andrei, episcopul ortodox al Alba Iuliei și de György Jakubini, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia.În octombrie 1997, regele Mihai s-a întors la Alba Iulia după 70 de ani, însoțit de data aceasta de regina Ana, pentru a participa la aniversarea împlinirii a 75 de ani de la încoronare.

După alți zece ani, la 23 decembrie 2007, în Sala Unirii, regelui i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Alba Iulia. Începând din zilele de 7-8 aprilie 2007, această legătură a dobândit un sens spiritual mai profund prin participarea regelui și a reginei la slujba de Înviere oficiată în Catedrala Încoronării. În anii următori, pelerinajul pascal la Alba Iulia a fost continuat de principesa Margareta și de principele Radu, ulterior și de principele Nicolae.

Un eveniment de o amploare deosebită a avut loc la 15 octombrie 2012, constând în a 90-a aniversare a încoronării. Atunci, trenul regal a revenit după multe decenii pentru a-i aduce pe principesa Margareta, pe principii Radu și Nicolae. Momentul culminant al ceremoniei a constat în vizitarea expoziției din Sala Unirii care prezenta, între alte piese de mare valoare, coroanele regale de la 1922, hlamidele purtate atunci de suverani și buzduganul de aur al regelui Ferdinand.

Este de prisos să subliniem faptul că fără manifestarea interesului și a sprijinului autorităților bisericești și administrative locale nu am putea vorbi astăzi de o istorie aflată în plină desfășurare. (V.M.)