Fotografiile de la Mare Unire din 1918 sunt foarte cunoscute şi au o importanţă istorică deosebită. Nu la fel de cunoscut este însă autorul lor, Samoilă Mârza, care a locuit pentru multă vreme în Alba Iulia. Activitatea sa diversă şi interesantă nu s-a rezumat doar la imaginile realizate la Marea Adunare Naţională.
Samoilă Mârza s-a născut la data de 18 septembrie 1886, într-o familie greco-catolică din Galtiu. A absolvit şase clase de gimnaziu, după care, începând cu 1909, a fost doi ani ucenic la fotograful Iainek din Sibiu. Activitatea sa de fotograf a fost întreruptă de izbucnirea Primului Război Mondial. A fost încorporat în toamna anului 1914, intrând în serviciul foto-topografic al armatei austro-ungare şi a fost prezent pe front în Galiţia, Letonia şi Italia, unde a ajuns în 1916. Din această perioadă s-au păstrat primele fotografii făcute camarazilor, dar şi primele autoportrete în uniformă militară. La sfârşitul anului 1918, Mârza a plecat de la Trieste spre Viena împreună cu peste 5000 de soldaţi români. În data de 14 noiembrie, în capitala fostului Imperiu Habsburgic, s-a constituit Consiliul Naţional Militar, cu aportul ofiţerilor şi soldaţilor români ardeleni, ocazie cu care s-a sfinţit tricolorul românesc. Activitatea de fotograf al Unirii a început acolo, odată cu cele trei clişee făcute în cazarmă. Împreună cu tovarăşii săi, s-a întors de la Viena pe ruta Zagreb – Belgrad - Timişoara (traseul Viena – Budapesta - Arad putea fi periculos din cauza prezenţei armatei maghiare) şi a ajuns la Alba Iulia cu patru zile înainte de Marea Adunare Naţională. A făcut trei clişee cu participanţii din Galtiu, apoi în ziua de 1 decembrie a realizat șase fotografii, celebrele imagini de la Marea Adunare Naţională, în jurul amiezii. Era o zi mohorâtă, dar în ciuda aparenţelor, a fost prielnică pentru fotografiat, datorită cerului acoperit, care filtra lumina.
După ce Mârza a făcut o mutare de marketing inspirată, care nu i-a adus însă un profit substanţial, aceste poze au devenit cu adevărat cunoscute şi au început să fie reproduse în manuale şcolare, reviste şi tratate, asigurându-i astfel autorului locul în istorie. Mai exact, la începutul anului 1919 a făcut un album numit Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri şi a oferit câte un exemplar regelui Ferdinand I, lui Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion I. C. Brătianu şi generalului francez Henri Mathias Berthelot. Drept urmare, Samoilă Mârza a fost numit furnizor al Casei Regale a României şi a primit un abonament nelimitat pe căile ferate române. Din acest moment, el a fost prezent la toate evenimentele şi manifestările naţionale: vizita cuplului regal la Alba Iulia şi în împrejurimi la 1919, serbările centenarului nașterii lui Avram Iancu, la Ţebea, Vidra de Sus și Cluj (1924), serbările „Astrei” și Serbările Unirii din 20 mai 1929. A devenit o figură cunoscută şi avea uşile deschise la personalităţi din domeniul politic şi cultural, între aceştia putând fi menţionaţi prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, de la care a reuşit să obţină fonduri pentru finalizarea picturii din Catedrala Încoronării, lucrare care fusese abandonată de pictorul Costin Petrescu.
Activitatea profesională a lui Samoilă Mârza a trecut prin mai multe etape. A fost ucenic fotograf, fotograf pe front, furnizor al casei regale, iar după instaurarea regimului comunist şi-a continuat activitatea în domeniu, fără să mai participe însă la evenimente publice majore. A fost primul şi singurul fotograf din zona Albei care cutreiera satele şi oraşele, fotografiind oameni în costume tradiţionale şi evenimente din lumea satului, rezultând adevărate documente istorice şi etnografice. S-au păstrat 17 fotografii în care apare fotograful, în diferite etape ale vieţii. Este foarte posibil ca imaginile încadrate de aproape să fie autoportrete, deoarece, pe declanşatorul aparatului folosit, se putea conecta o prelungire flexibilă care dădea posibilitatea posesorului să se fotografieze singur.
Nu a fost căsătorit niciodată, dar se povesteşte că în tinereţe ar fi avut o iubită austriacă. În Alba Iulia a locuit cu chirie pe uliţa Şurilor, actuala stradă Vasile Alecsandri, la numărul 54. La bătrâneţe, greutăţile i-au accentuat înclinația religioasă şi a frecventat biserici neoprotestante, unde a devenit predicator, în zona munţilor Apuseni. În anul 1967 Samoilă Mârza dorea să facă o schimbare, să cumpere un aparat de fotografiat nou pe care să-l folosească la serbările semicentenarului Unirii. A vândut Muzeului Unirii din Alba Iulia, atât clişeele de sticlă, cât şi vechiul aparat, care era probabil un Ernemann Heag VI Tropen, produs la Dresda, pe la 1900, în schimbul a 5000 de lei (sumă echivalentă valorii leului în 2017), achiziţie făcută de Gheorghe Anghel. A realizat o nouă ediţie a albumului cu fotografiile de la 1918, un exemplar ajungând chiar la Nicolae Ceauşescu, prin intermediul lui George Homoştean, prim-secretar al Comitetului Judeţean Alba al PCR. Se întrevedeau evenimente deosebite cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, la care însă nu a mai apucat să participe.
Samoilă Mârza a încetat din viaţă în data de 19 decembrie 1967 şi a fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. În anul 2003, a fost dezvelit la Galtiu în memoria sa un bust realizat de sculptorul Narcis Borteş. (N.B.)
