Generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze din România în timpul Primului Război Mondial, a venit de două ori în Alba Iulia. Prima sa venire a avut loc la exact o lună după unirea Transilvaniei cu România, iar a doua sa vizită a fost prilejuită de festivităţile încoronării organizate la 15 octombrie 1922 pentru regele Ferdinand I şi regina Maria. Fotografia îi înfăţişează pe suveranul român şi pe generalul francez într-o călduroasă strângere de mână.
Datorită conducerii Misiunii Militare Franceze, cea care în iarna anilor 1916/1917 a insuflat încredere şi a contribuit la refacerea armatei române, generalul Henri Berthelot a rămas în istoria României ca un mare prieten al poporului român. Născut la 7 decembrie 1861 în departamentul Loire, a urmat celebra şcoală militară de la Saint-Cyr, precum şi Şcoala Superioară de Război din Paris, după care a avansat rapid în ierarhia armatei franceze. La începutul Primului Război Mondial era deja membru în Statul Major al celebrului general Joffre, pentru ca mai apoi să aducă o contribuţie importantă la marile bătălii de la Champagne (1915) şi Verdun (1916). „Tata Bertelău”, cum era numit cu prietenie de către soldaţii români, era, ca să folosim o descriere a unui contemporan de-al său „ … o namilă de om, atât de înalt încât nu se băga de seamă cât de gros era şi atât de gros încât înălţimea sa părea mai mică decât era în realitate. […] Era înzestrat cu o memorie fenomenală şi cu o judecată rece. Muncitor, era de o meticulozitate deosebită şi cerea preciziune în toate”.
În semn de recunoştinţă pentru rolul pe care Henri Berthelot l-a avut în reorganizarea armatei române după dezastruoasa campanie din anul 1916, multe oraşe din România au străzi care-i poartă numele. Deşi în Alba Iulia nu există vreo stradă sau vreun bulevard cărora să le fi fost date numele său, generalul francez a fost de două ori în oraşul de pe malul Mureşului. În decembrie 1918, la puţin timp după ce Primul Război Mondial luase sfârşit, iar fostele teritorii austro-ungare cu o populaţie majoritar românească s-au unit cu Vechiul Regat, Henri Berthelot a plecat într-o călătorie în Banat şi Transilvania, cu scopul de a evalua situaţia existentă în cele două provincii la acea vreme, informaţiile culese urmând mai apoi să fie trimise la Paris. Astfel, la 1 ianuarie 1919, la exact o lună de la înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România, el a ajuns pentru prima dată în Alba Iulia. Cu această ocazie el și-a exprimat bucuria „de a călca şi a vorbi în acest oraş istoric”, precum şi de „a privi acelaşi soare pe care l-a văzut Mihai Viteazul”. Faţă de aceste afirmaţii, albaiulienii nu s-au lăsat deloc mai prejos şi i-au organizat o primire sărbătorească oaspetelui francez, fiind întâmpinat atât de oficialităţile oraşului, cât şi de protopopul Iustinian Teculescu, viitorul episcop al armatei.
Cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922, au venit reprezentanţi ai misiunilor speciale din mai multe ţări cu care România avea relaţii diplomatice mai strânse, de aici nelipsind, bineînţeles, Franţa. Mareşalul Ferdinand Foch şi generalul Maxime Weygand făceau parte din misiunea franceză trimisă la acest eveniment atât de important, la care s-a alăturat generalul Henri Berthelot, acesta din urmă având statutul de invitat special. Fotografia, realizată chiar în ziua de 15 octombrie, la puţin timp după actul încoronării, arată din plin cordialitatea care exista între regele român şi generalul francez, precum şi lunga lor colaborare din anii războiului, atunci când armata română şi Misiunea Militară Franceză au trebuit să depăşească vicisitudinile anului 1917. (S.A.)
