RO | ENG
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Cronologia poveștilor: 17 povești (... - 1501) Anulează filtrul

De la Apulum la Alba Iulia. Numele oraşului

100
Oraşul Apulum - Tabula Peutingeriană (detaliu)
La fel ca celelalte localităţi din Transilvania, oraşul Alba Iulia avea câte o variantă de nume dată de fiecare dintre cele trei etnii principale care trăiau aici. Era numit Bălgrad (Cetatea Albă) de români, Gyulafehérvár (Cetatea Albă a lui Gyula) de maghiari şi Weissenburg (Cetatea Albă) de saşi. Toate aceste denumiri aveau ca element comun o „cetate albă” care exista aici încă dinaintea întemeierii oraşului medieval şi anume vechiul castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina.
povestea completă

Castrul roman legionar de la Apulum

106
Pianta d’Alba Iulia – desen de Luigi Ferdinando Marsigli (1687).
În antica aşezare romană Apulum se afla cantonată cea mai importantă legiune a provinciei Dacia, Legiunea XIII Gemina. Castrul acesteia s-a ridicat în timpul împăratului Traian, dar abia sub Hadrian a fost construit din piatră. El a servit ca principală fortificaţie a Daciei romane, dăinuind în timp până astăzi. În Evul Mediu zidurile sale au fost suprapuse de cele ale cetăţilor care s-au succedat în timp. Porţiuni din castru, împreună cu una dintre porţile sale şi Principia au fost conservate şi...
povestea completă

Patrimoniul roman apulens: Palatul Guvernatorului

106
Aspecte din timpul săpăturilor lui Cserni la Palatul Guvernatorului din Apulum, avându-l în prim-plan pe Adalbert Cserni.
Una dintre cele mai importante clădiri ridicate în oraşul Apulum a fost Palatul Guvernatorului. El este cunoscut datorită săpăturilor arheologice din zona străzii Munteniei, care au dezvelit un complex de clădiri cu un inventar foarte divers. Aici îşi avea reşedinţa guvernatorul - cel mai înalt demnitar al Daciei şi reprezentantul împăratului în provincie. Încăperile deserveau un aparat administrativ şi juridic important, dar şi serviciile secrete. Palatul Guvernatorului de la Apulum reprezintă o...
povestea completă

Mithras - zeul misterelor la Apulum

106
Relief mithraic de la Apulum, fotografie de A. Cserni, anul 1905.
Născut iniţial în ambianţa religioasă a Orientului antic, trecut ulterior printr-o interpretatio romana, în panteonul Romei, cultul lui Mithras, un zeu al misterelor, a fost răspândit şi în provincia Dacia. La Apulum au fost descoperite mai multe reliefuri, inscripţii şi chiar un mithraeum, ce ilustrează aprecierea de care se bucura în acest oraş roman, cu un număr apreciabil de adoranţi proveniţi din mediul militar. Reliefurile mithraice de la Apulum reprezintă şi frumoase exemple de artă romană...
povestea completă

Între arhitectură, design şi mitologie: mozaicurile...

106
Mozaic roman din sec. III descoperit la Apulum, în anul 1782: un desen păstrat în Biblioteca Vaticană şi un desen de Fr. Hene.
În arta romană mozaicul a jucat un rol dublu: practic şi estetic. Provincia Dacia a conservat puţine astfel de realizări artistice, cele mai numeroase fiind cunoscute de la Apulum. Începând cu secolul al XVIII-lea s-au descoperit şapte mozaicuri, de la modele simple, bicrome, la realizări policrome, complexe, cu numeroase elemente figurative, precum cel găsit în anul 1782 ori Mozaicul Vânturilor. Această artă ne ajută să înţelegem mai bine gustul pentru frumos al romanilor de la Apulum, talentul...
povestea completă

Ȋn căutarea amfiteatrului roman de la Apulum

106
Propunere de reconstituire a amfiteatrului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Printre edificiile publice ridicate în zonele aşezărilor urbane romane din provincia Dacia se numărau şi amfiteatrele.
Loc de spectacole şi întreceri sportive, amfiteatrul trebuie să fi fost cunoscut şi locuitorilor anticului Apulum. Cu toate că lipsesc încă datele certe privitoare la localizarea sa, o serie de informaţii mai vechi sau mai noi îi atestă existenţa.
povestea completă

Lupa Romana - sau nevoia de latinitate

106
Lupa Capitolina - operă etruscă din sec. V a. Chr.
Legenda întemeierii Romei este ilustrată prin reprezentările Lupei Capitoline sau a lupei romane. Acest simbol, echivalent în Antichitate cu venerarea spiritului roman (latin) şi, implicit, a împăratului, îl regăsim şi în Dacia. La Apulum, două monumente, dintre care unul pierdut, încastrat în zidăria porţii castrului roman, fac dovada acestei legături cu simbolurile Romei. În anul 1993 în Alba Iulia a fost dezvelită statuia Lupei Capitoline, donaţie a oraşului italian Alessandria.
povestea completă

Sarea Transilvaniei şi Alba Iulia

106
Unelte preistoricedin lemn descoperite în salina de la Ocna Mureş.
Sarea a fost unul dintre cele mai importante minerale din istorie. Necesară omului, dar şi animalelor sale, a format obiectul unor schimburi dinamice, pe distanţe lungi chiar, dar şi pretextul unor conflicte armate. Un bun exemplu este cel al Transilvaniei, râvnită şi pentru sarea sa. În această poveste un loc central l-a avut Alba Iulia, ca depozit şi port pentru transportul sării pe râul Mureş înspre centrul Europei, cel puţin în Evul Mediu şi epoca modernă.
povestea completă

Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail

1200
Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail, vedere dinspre nord-vest.
Catedrala romano-catolică este cel mai important monument al oraşului Alba Iulia. Vechimea sa de peste opt secole, precum şi elementele constructive şi decorative specifice stilurilor romanic, gotic, renascentist şi baroc conferă acestui edificiu caracterul de unicat, atât în Transilvania, cât şi în această parte a Europei.
povestea completă

Biserica eremiților augustinieni din Alba Iulia

1295
Biserica Sf. Ștefan Protomartirul din Alba Iulia (circa 1890).
Eremiții augustinieni au reprezentat unul din ordinele cerșetoare formate în cadrul Bisericii Romano-Catolice în secolul al XIII-lea în scopul combaterii ereziilor prin predici, educație și misionarism.

Biserica eremiților augustinieni, cunoscută și ca biserica Báthory ori a iezuiților, a fost cel de-al treilea monument medieval, din punctul de vedere al mărimii, din cetatea Alba Iulia, după catedrala Sf. Mihail și palatul episcopal.
Construit în a doua jumătate a secolului al XIV-lea...
povestea completă

Palatul Episcopal

1301
Faţada nordică a palatului episcopal, cu intrarea principală.
Situat în colţul de sud-vest al Cetăţii, în imediata apropiere a catedralei romano-catolice, palatul episcopal este unul dintre cele mai importante monumente ale oraşului. Istoria sa, prestigiul instituţiei pe care o adăposteşte de secole, precum şi arhitectura edificiului sunt câteva dintre argumentele în acest sens.
povestea completă

Orăşeni, iobagi şi oaspeţi în Alba Iulia secolului...

1301
Copie autentică a diplomei episcopului Dominic solicitată de oaspetele din Alba Iulia Toma cel Roșu (Thomas Rufus). (orig. în Arhiva Națională Maghiară, Budapesta)
Capriciile istoriei au făcut ca arhivele să păstreze ştiri rare despre locuitorii oraşului în Evul Mediu. Acesta este şi motivul pentru care există o disproporţie între ceea ce cunoaştem despre episcopul Transilvaniei şi membrii capitlului catedral din Alba Iulia, şi oamenii oraşului. Dată fiind această lipsă acută a informaţiilor despre locuitorii obişnuiţi, trebuie să valorificăm puţinele ştiri la care avem acces.
povestea completă

Ludovic cel Mare la Alba Iulia

1344
Diploma emisă de regele Ludovic I de Anjou la Alba Iulia în 20 octombrie 1349.
Ludovic I de Anjou (1342-1382) a fost fiul regelui Carol Robert de Anjou (1301-1342), cel care pusese capăt anarhiei și tendințelor de autonomie ale unor oligarhi și restabilise autoritatea regală în cursul primelor trei decenii ale deținerii puterii. În cursul unei domnii de patru decenii, regele Ludovic a ajuns în Transilvania în șapte rânduri. În unele cazuri, sosirea sa la Alba Iulia a coincis cu organizarea unor adunări obștești, cum ar fi 1344, 1359, sau cu cu emiterea unor decrete regale de...
povestea completă

Hunedoreștii la Alba Iulia

1441
Mandatul adresat de Ioan de Hunedoara conventului Cluj-Mănăștur la 3 ianuarie 1442. Documentul menționează că Ioan cel Tânăr (Johannes Miles de Hunyad) era îngropat în catedrala romano-catolică de la Alba Iulia.
Cea mai proeminentă familie românească din Transilvania medievală a fost cea a Hunedoreștilor. Trei membri ai acestei familii au fost înmormântați în catedrala episcopală din Alba Iulia. În evul mediu înmormântarea în locașul în care se oficiau liturghiile și în care se rosteau rugăciuni în mod regulat reprezenta un mod de a pregăti mântuirea sufletelor celor care își permiteau un asemenea privilegiu. Cea mai proeminentă familie românească din Transilvania medievală a fost cea a Hunedoreștilor. Trei...
povestea completă

Renaşterea şi începuturile epigrafiei în Dacia.

1501
Inscripţie votivă dedicată lui Aesculap şi Hygiei văzută şi copiată de către Johannes Mezerzius la Apulum la începutul secolului al XVI-lea. Astăzi dispărută (după I. Piso).
Moştenirea Antichităţii a fost apreciată şi în Alba Iulia începând cu Renaşterea. Cele două oraşe romane Apulum au lăsat în urmă câmpuri de ruine, din care s-au recuperat circa 1.000 de inscripţii. Printre primii interesaţi de copierea acestor inscripţii se numără canonicul Johannes Mezerzius (1470-1516). Stabilit la Alba Iulia, casa sa a fost chiar descoperită arheologic, suprapunând ruinele fostului Palat al Guvernatorilor Daciei, fapt ce permite justificarea, măcar în parte, a preocupărilor sale...
povestea completă

Apa, apeductele și fântânile orașului

1401
Fântână descoperită arheologic (probabil secolul al XVI-lea) în curtea Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (inedit).
Alba Iulia, importantă localitate medievală şi modernă, a beneficiat din postura sa de oraş episcopal, apoi de capitală a Principatului Transilvaniei, de lucrări tehnice la nivelul cerinţelor unor elite cu pretenţii. Printre acestea se numără şi asigurarea apei curente în cetate. Pe lângă fântânile ce deserveau pieţele, palatele sau curţile interioare, cetatea a beneficiat în timpul principelui Gabriel Bethlen de un apeduct. Apa era folosită nu doar pentru uzul curent, ci şi pentru a alimenta frumoase...
povestea completă

Oraşul din afara zidurilor

1301
Unelte preistoricedin lemn descoperite în salina de la Ocna Mureş.
Constituit în jurul fortificaţiei, încă din perioada medievală, oraşul exterior a avut o istorie racordată la cea a Cetăţii. Era alcătuit din mai multe cartiere şi suburbii şi s-a transformat constant, dobândind aspectul unui veritabil centru urban. Existenţa oraşului exterior pe acest amplasament s-a încheiat la începutul secolului al XVIII-lea, când vatra lui a fost mutată spre est datorită construcţiei noii fortificaţii de tip Vauban, pe locul celei vechi.
povestea completă

Istoria în imagini
a orașului Alba-Iulia

Glisați stânga/dreapta pentru a vedea poveștile și imaginile, sau accesați meniul pentru mai multe opțiuni.